Aleargă și ține minte - стр. 8

Prețul – în jur de șase euro pentru o porție. Am cumpărat 20 de bucate diferite, le-am încercat, la Rubicon le-am ales pe cele mai adecvate după gust și le-am mai comandat o dată.

Cum spunea un participant MDS:

«Principalul în alimentația de la competiție este diversitatea».

– Dmitri Erohin, participant MDS

De asta, voi avea câte două feluri noi în fiecare zi. Am hotărât să completez perioada dintre dejun și cină cu nuci și fructe uscate: ele sunt calorice și nu ocupă mult loc. Plus, în fiecare zi, câte 50 de grame de carbohidrați curați pentru recuperarea rapidă după alergare. Și deja ceai cu zahăr, pentru ca să petrec serile lungi.

Mai pe scurt, am hotărât să risc și, pentru șapte zile de competiție, să-mi iau mâncare de fix 14 000 de kilocalorii. Iar dacă nu-mi va ajunge, voi fi nevoit să mănânc nisip și să-i pomenesc de bine pe camarazii mei cu experiență.

Acasă, în timpul pregătirilor, continuând să luptăm cu greutatea în plus, împreună cu toată familia am schimbat alimentele sublimate din ambalajele grele din folie de aluminiu în pungile-zip din celofan și am ambalat fructele uscate după greutate.

Economia a fost de 250 de grame. Reducerea greutății și a volumului asta este bine, dar faptul că va trebuie de fiecare dată să spăl cratița – asta nu este bine.

Așadar, toată mâncarea mea cântărește 3400 de grame – în jur de 410 kilocalorii pentru 100 de grame. Nu rău. Rucsacul meu, fără apă, cântărește aproximativ șapte kilograme. Cu apă – opt și jumătate. Nu prea greu. Dar cu siguranță este în detrimentul confortului. Sper că nu-i voi invidia pe prietenii care-și vor face rezerve mai mari.

Ei bine, rucsacul este pregătit, antrenamentele desfășurate, informația asimilată, creierul în regulă, picioarele la fel, familia calmată, prietenii gata să mă susțină și să-mi țină pumnii. Și iată, a venit ziua plecării.

Chișinău, dimineață, deșteptător, pantaloni, ceai, banană, geanta pe umăr, îmbrățișări, padremobil, aeroport, avion. Traseul: Roma, Casablanca, Marrakech.

După ce am stat o oră în rând, totuși am ieșit în oraș și am inspirat adânc aerul marocan fierbinte, nocturn. Iar peste jumătate de oră, deja sforăiam liniștit în hotel.

Prima dimineață în Marrakech s-a dovedit a fi fierbinte. M-am strecurat la dejun unde i-am și cunoscut pe viitorii mei «colegi de cameră» – Pafuntea și Iurasika. Ei «lâncezeau» aici deja a doua zi, făcându-și masaje, băi de soare și savurând juice18 cu vin autentic. Noii mei prieteni mi-au și arătat obiceiurile locale – iată că deja fumăm narghilea, ne tolănim la soare și înotăm în piscină.

Pașka bucuros ne-a anunțat că bagajul lui (rucsacul cu tot ce este în el) nu a ajuns până la Marrakech și s-a pierdut undeva prin zona Mării Mediteranene. Tipul e cu umor, însă nu e deloc de râs.

Ai-ai-ai… Dar camarazii cu experiență i-au spus: lucrurile importante trebuie să le ții aproape. Slava Domnului că Pafuntii nu e lipsit de prieteni… Câte ceva deja i-a fost transmis din Moscova, câte ceva i-am dat de la mine, iar unele lucruri (spre exemplu, șlapii) era posibil de «împrumutat» din hotel.